Economie politică pozitivă 2: Instituții și politici europene

Primary tabs

Subtitle: 
Alegere de grup, acțiune colectivă și instituții democratice

Please login or register to take this course.
Course leader: 
Live dates: 
Monday, 30 September 2024 to Wednesday, 15 January 2025
Live meetings: 
Mondays at 10.00
Global rating: 
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Aims and scope: 

Această disciplină prezintă instrumentele principale ale studiului alegerii de grup (teoria decizională rațională, teoria jocurilor, teoria alegerii sociale) și le aplică rezolvării unei serie de probleme teoretice și aplicate care reies din studiul empiric al instituțiilor și politicilor UE. Abordarea disciplinei se deosebește de majoritatea disciplinelor de economie politică pozitivă sau alegere publică instituțuțională prin încurajarea studenților să aplice instrumentele analitice învațate la curs la rezolvarea unor cazuri practice de actualitate adaptate intereselor unui public european. Cine conduce Zona Euro? De ce a durat așa de mult negocierea unui acord de Brexit? De ce și-a permis Italia un deficit bugetar așa de mare? De ce țările UE nu au trimis armament mai repede în Ucraină? De ce Google investește așa de mult în unele tări mici ale UE precum Irlanda, Belgia, Olanda sau Finlanda? De ce judecătorii UE introduc cu succes unele doctrine pe care guvernele statelor membre nu au reușit să le convină? De ce eforturile grupelor de interes se concentrează pe influențarea comisiei europene? De ce a protestat guvernul Poloniei impotrivă reguliilor majorității introduse cu tratatul de la Lisabona? Poate Germania părăsi Zona Euro?

Disciplina este organizată în cinci blocuri de teme. Primul oferă o introducere în metoda științifică și modul în care aceasta ne ajută să înțelegem comportamentul politic. Această parte include și o temă despre conceptul de raționalitate pe care s-au bazat cele mai mari progrese ale științei politice din ultimii decenii. Urmează o secțiune despre agregarea preferințelor care analizează conflictele politice și modul în care acestea sunt rezolvate (sau nu) prin decizii de grup, introducând modelele spațiale de vot. O altă temă analizează, de asemenea, multidimensionalitatea și ciclurile de vot. A treia parte a disciplinei abordează problemele acțiunei colective și soluțiile lor. Introduce paradoxul votului și discută rolul partidelor politice și al lobby-urilor, acordând o atenție deosebită impactului banilor și informațiilor asupra comportamentului de vot și politicilor publice. Al patrulea bloc de teme se ocupă cu instituții și analizează comportamentul comisiilor parlamentare, birocrațiilor și curților, puterile de stabilire a agendei și de veto, precum și problemele principal-agent în politică care se produc între parlamente, guverne si curți. În cele din urmă, ultimul bloc de teme introduce alegerea socială și economia politică constituțională, și include teme despre reguli de vot, indici de putere, reformă constituțională, secesiune și democrație.

La sfârșitul semestrului, studenții vor fi capabili să folosească teoriile și metodele analitice ale economiei politice pozitive pentru a înțelege unele probleme de actualitate, cum ar fi succesul partidelor extremiste, conflictele dintre președinți, guverne, parlamente și curți, puterea grupurilor de interes, sau negocierea tratatelor internaționale. Ei își vor dezvolta, de asemenea, unele abilități analitice generale care se vor dovedi utile în studii ulterioare sau prin aplicarea lor directă în cariere neacademice. Întrebările și discuțiile săptămânale de seminar pe teme importante de actualitate îi vor încuraja, de asemenea, să își dezvolte capacitatea de a cerceta independent, de a oferi și de a primi recenzii de la colegi și de a organiza discuții cu alții pentru a elucida o problemă.

Methodology: 
Studenții sunt introduși în cercetare prin întrebări de seminar despre probleme actuale importante. Ei învață cercetând aceste întrebări în mod independent, citind răspunsurile colegilor, recenzând în mod critic aceste răspunsuri, postând propriile răspunsuri și primind recenzii de la colegi. Un sistem de puncte măsoară progresul învățării și încurajează studentii să participe.
Topics: 
I. FUNDAMENTE: 1. Alegere de grup. De la opinologie la știință politică. Ghilotină lui David Hume: afirmații pozitive și normative. De la Aristotel la Francis Bacon: Deducție și inducție. Karl Popper și logica cercetării ștințifice: Conjecturi îndrăznețe și infirmări. Criterul de falsificabilitate: știință și pseudoștiință. Teorema lui Bayes: Testarea empirică și credibilitatea teoriilor. Briciul lui Ockham. A explica înseamnă a simplifica: generalitate și parcimonie. Cărei specii îi aparţine Uniunea Europeană? Structura disciplinei. 2. Conceptul de raționalitate. Raționalitatea vs. bun simt. Individualism metodologic. Preferinte complete și transitive. Convingeri. Comportament instrumental. Motivația politicienilor: funcție, politici sau voturi? Milton Friedman: The Methodology of positive Economics. Sunt raționali cei care nu se vaccinează? Au fost raționali alegătorii referendumului de Brexit? II. AGREGAREA PREFERINȚELOR: 3. Stânga și dreapta. Modele spațiale de vot. Concurență electorală și comportament strategic. Jocul lui Hotelling: principiul diferențierii minimale. Duncan Black: Teorema alegătorului median. Anthony Downs: An Economic Theory of Democracy. Rabinowitz și Macdonald: Vot de proximitate sau direcțional? S-a domesticit Giorgia Meloni odată ce a câștigat alegerile din Italia? Cât va dura inflația din Zona Euro? 4. Multidimensionalitate. Nicolas de Condorcet: paradoxuri și cicluri de vot. McKelvey–Schofield: Teorema haosului. Willian Riker: The Art of Political Manipulation. De ce a durat așa de mult negocierea unui acord de Brexit? Agenția Europeană a Înghețatei: Există o inimă geopolitică a UE? III. ACȚIUNE COLECTIVĂ: 5. Mancur Olson: Logica acțiunii colective. Paradoxul votului. Bunuri publice. Grupuri de interese: interese speciale și difuze. De ce nu au intervenit mai decisiv și mai devreme liderii UE în Ucraina? Ar trebui UE să subvenționeze activitatea unori grupuri de interese? Cine au mai multă putere ăn cădrul UE, agricultorii sau consumatorii de alimente? 6. Garrett Hardin: The Tragedy of the Commons. Elinor Ostrom: Governing the Commons. Pactul de Stabilitate și Creștere Economică. Moneda euro crește sau scade disciplina bugetară a statelor membre? IV. INSTITUȚII DEMOCRATICE: 7. Conceptul de instituție. Reguli ale majorității și pivoturi. Unanimitatea: politica celui mai mic numitor comun. Majoritate calificată. De ce investește Google în țările cele mai mici ale UE? Este UE optimizată pentru protecționism? Este Curtea de Justiție a UE scapată de sub control? 8. Puterea de stabilire a agendei. Jocul împațirii dolarului. Dictează președintele comisiei europene politicile UE? 9. Organizarea internă a instituțiilor. Comisiile parlamentare: teorii distributive, informaționale și partizane. De ce sunt europarlamentarii repartizați în comisii de specialitate? 10. Birocrație și curți. Problema principal-agent, delegare și control. Fritz Scharpf: Capcana deciziei comune. Cerințele de unanimitate sau majoritate calificată sun benefice euroscepticilor? V. ECONOMIE POLITICĂ CONSTITUȚIONALĂ: 11. Alegere socială. Knut Wicksell: Regula unanimității. Buchanan și Tullock: The Calculus of Consent. Ce efect va avea extinderea asupra regulilor de vot ale UE? 12. Coaliții și indici de putere: Shapley-Shubik, Banzhaf. Lionel Penrose și regula rădăcinii patrate. Este Romănia subreprezentată în consiliul UE? 13. Reformă constituțională. Albert Hirschman: Exit-Voice-Loyalty (EVL). Secesiune. De ce a abandonat Marea Britanie Zona Euro? Articolul 50 crește sau scade democrația UE? Cine este mai probabil să părăsească Zona Euro? 14. Instituții și politici: ou și găină. Instituții, stabilitate și democrație. Kenneth Arrow: Teorema Imposibilității. La donna è mobile: Poate exista o UE și democratică și rațională?
Indicative reading: 
Varela, D. (2008). Guvernarea Uniunii Europene. Institutul European; Shepsle, K.A. (2010). Analyzing Politics: Rationality, Behavior, and Instititutions. W. W. Norton & Company; Munger, M. C. & Munger, K. M. (2015). Choosing in groups: Analytical politics revisited. Cambridge University Press.
Teaching modules: 
Question pool: